21.02.2011

Framantari despre romantism...



Dupa cum am mai spus sunt ciudat si o recunosc cu cinste. 

De ce? 
Pentru ca fara persoane ciudate, ca mine, viata ar fi plictisitoare. Unde am fi \fara clovni? Sau fara comici? Sau fara persoane amuzante...Nu stiu dar ar fi o lume trista in care eu nu as putea sa imi gasesc locul. 
This being said... :
Sunt clipe in care rasul si amuzamentul nu isi au locul. Cand trebuie sa fii serios, sombru. Asta ma face sa ma intreb... Exista clipe in care nu e bine sa fii romantic??? 

Eu sunt un romantic asta e clar. imi place sa fac mici gesturi fie ca sunt facute de mine sau cumparate care sa arate ce simt. imi plac imbratisarile, imi plac saruturile fine, imi plac privirile aruncate pe furis cu pasiune, imi plac lucrurile acelea facute cu un pic de teama, imi place sa aud emotia in glas cand zici prima data "te iubesc", imi place sa simt persoana alaturi de care sunt tramurand cand din greseala ii descoperi un loc sensibil. 
sunt atatea lucruri mici care imi fac inima sa sara insa acum va intreb... Exista momente in care sa nu fii romantic??? Eu cred in absolut, in ideal asa ca consider ca nu exista moment in care sa nu fii asa, ori esti ori nu esti... Si totusi... sunt deschis la opinii. Vreau sa stiu daca cineva s-a lovit de un moment in care sa nu te porti asa? Si de ce?
Si pana la urma care este... opusul romantismului? Caci din cum vad eu lucrurile opusul ar fi cinismul si nu cred ca poti sa fii romantic si cinic in acelasi timp asa ca se impune o alta problema persoanee care traiesc "to the extreme" adica care traiesc din idealuri pot sa supravietuiasca intr-o lume din ce in ce mai complexa???


Voi ce parere aveti?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu